Noi 052011
 

Următoarea povestioară s-ar fi petrecut pe vremea lui Ceaușescu, undeva în București. Personajul principal: un om simplu, care trăise toată viața lui la casă. Și ăsta avea un obicei mai ciudat. În nopțile călduroase de vară, când i se făcea sete și nu putea să doarmă de la căldură, sărea pe fereastră în curte, scotea repede o găleată de apa rece de la fântână și își turna apa în cap.

După aia, bine răcorit, țop-țop, înapoi pe fereastră, se băga în pat lângă nevastă și dormea ca valiza în gară până dimineața.

Pe vremea aia se construia comunismul: se demolau casele pe rupte și apăreau peste noapte blocuri lângă blocuri. Așa ajunse și omul nostru să își piardă frumusețe de casă și să primească în schimb un apartament înghesuit, într-un bloc nou, la ultimul etaj.

A venit vara, au început căldurile și într-o noapte, omului i s-a facut sete. La fel ca în toți anii petrecuți la casă,  s-a ridicat din pat și cu gândul la apa rece ce urma să îi astâmpere setea, a sarit pe geam.

Treci cu vederea și pe aici:

 Zii ceva! Te provoc!

La nevoie poți băga și din astea, adică elemente HTML, dar nu-i „oblij”: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(e musai)

(și asta e musai)

error: Conținut protejat prin drepturi de autor!

Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Vezi mai multe detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close