În timpul exploatării cureaua ventilatorului, care în majoritatea cazurilor antrenează şi pompa de apă (iar de cele mai multe ori şi generatoril de curent), îşi pierde tensiunea iniţială, se întinde, se deteriorează sau se murdăreşte cu lubrifiant. În toate cazurile apare o reducere a turaţiei ventilatorului şi a pompei de apă, însoţită de creşterea temperaturii motorlului. Starea curelei se controlează vizual, la fel şi gradul ei de curăţenie. Curelele care au defecţiuni se înlocuiesc cu altele noi. Uleiul de pe curea se înlătură folosind o lavetă muiată uşor în benzină; după curăţirea curelei acelaşi tratament trebuie aplicat şi fuliilor. Se verifică apoi întinderea curelei prin măsurarea la un anumit efort. Valoarea acestei mărimi variază de la o construcţie la alta; dacă nu există date uzinale, atunci se va admite că la o apăsare cu o forţă de 3-4 d.a.N, săgeata normală a curelei ventilatorului trebuie să fie de 15-20 milimetri iar cea a compresorului de 10-12 milimetri.
Radiatorul se poate murdări la exterior, se poate înfunda cu cruste calcaroase, poate suferi deformări sau fisuri (spargeri). Etanşeitatea sa se verifică cu care prilej se localizează şi fisura. Gradul de colmatare a radiatorului cu depuneri de calcar se determină prin măsurarea depresiunii din bazinul de ieşire; în acest scop, în locul buşonului de golire se montează un vacuumetru (sau un simplu tub de sticlă, în formă de U mare, umplut cu mercur); dacă la o turaţie egală cu aproximativ jumătate din turaţia maximă aparatul indică o depresiune mai mare de 100 milimetri H.g, radiatorul trebuie curăţat la interior. Starea generală de curăţenie a radiatorului poate fi apreciată după căderea de temperatură. Când diferenţa dintre temperaturile la intrarea şi ieşirea lichidului din radiator este mai mică de 8-12 grade C starea de curăţenie interioară şi exterioară a radiatorului este necorespunzătoare, dacă pompa de apă, ventilatorul şi termostatul funcţionează normal.
Unii specialişti recomandă spălarea periodică a radiatorului separat de motor pentru a se evita migraţia ruginei şi mâlului din cămăşile de apă în canalizaţiile strâmte ale fagurelui. Pentru aceasta, după golirea lichidului de răcire, se desfac racordurile celor două bazine şi se leagă pentru început la cel de intrare un furtun cu apă din reţea iar la cel de ieşire un furtun de evacuare la canal, pentru a elibera în primul rând bazinul de ieşire de murdăria aglomerată aici. Apoi legăturile celor două racorduri se inversează şi se creează o circulaţie de apă prin radiator până când lichidul iese curat. Există păreri că o foarte eficientă curăţire interioară a radiatorului se face cu abur supraîncălzit, la o presiune de max. 0,8 bar.
Aceste procedee sunt aplicabile numai dacă gradul de murdărire interioară nu este prea avansat. În caz contrar, eliminarea crustelor calcaroase din radiator se va face odată cu spălarea generală a instalaţiei de răcire. Curăţirea exterioară a radiatoarelor se execută cu un jet de apă şi uscarea cu aer comprimat. În locurile în care murdăria nu cedează, se poate folosi petrol sau chiar o aşchie de lemn (în nici un caz obiecte metalice), având grijă să nu se deformeze, să se sgârie sau să se perforeze elementele stupului. La unele radiatoare, în timpul exploatării se observă începuturi de coroziune. Ele apar ca urmare a faptului că, în anumite condiţii, zincul din aliajul utilizat la confecţionarea radiatoarelor migrează spre interiorul materialului, astfel în cât la suprafaţă se creează o zonă poroasă. Procesul este favorizat de calitatea apei de răcire de temperaturile ridicate şi de micşorearea vitezei lichidului prin radiator, aceşti factori de stare accelerând procesul de formare a bioxidului de carbon, substanţă care influenţează puternic procesul de zincare.
Pătrunderea gazelor de ardere în sistemul de răcire accelerează coroziunea radiatorului. Gazele produse prin ardere se pot insinua în masa lichidului de răcire datorită unei garnituri de chiuloasă defecte. Dar acest proce se poate produce chiar când garnitura nu are defecţiuni sau strângeri care să permită accesul apei în cilindri, dacă motorul este supus unui regim de detonaţie îndelungat. Pe lângă aceasta, radiatorul trebuie protejat de contactul cu compuşii foarte agresivi ai sulfului. Mari neplăceri produce şi oxigenul care poate pătrunde odată cu aerul prin neetanşeităţi (semeringul pompei de apă, racorduri, etc.). El accelerează ruginirea materialelor feroase din instalaţia de răcire iar rugina transportată în canalizaţiile radiatorului reduce sensibil randamentul acestuia.
Mă numesc Ovidiu Drobotă şi momentan dezvolt un site de legislaţie rutieră: http://c-drpciv.ro pentru cursanţii care vor să obţină permisul de conducere mai uşor şi să înveţe eficient. Site-ul are la dispoziţie toate întrebările DRPCIV, cu răspunsuri corecte. De asemenea, criterii pe grupe, legislaţie rutieră, marcaje rutiere, indicatoare rutiere, măsuri de prim ajutor, infracţiuni, contravenţii şi noţiuni de mecanică. Toate aceste criterii stau la baza chestionarelor auto DRPCIV. (acele chestionare care se întâlnesc la examenul oficial) Site-ul nu necesită înregistrare de cont şi este în totalitate gratuit. Succes!
