Păreri după un an de țigară electronică

Am început să scriu articolul ăsta despre cum am trecut de la țigara clasică la varianta mult mai puțin nocivă acum aproape un an și de atunci tot am făcut modificări. Inițial a fost scris la o lună de pufăit țigara electronică, apoi l-am modificat la trei luni, la șase și tot așa. Nu l-am publicat. Așteptam să se întâmple ceva. Așteptam să pot spune că am o perioadă de timp în care nu m-am atins de tutun. Ei bine… – acum se aud tobe… crește suspansul – ieri am împlinit trei săptămâni de când am renunțat la fumat. TADAM!!!

Am fumat mai bine de douăzeci și trei de ani, fumam cu și de plăcere. Dar, vorba aia, cu răbdare … și tutun 🙂 am reușit să mă las de fumat.

Nu a fost o luptă ușoară, iar victoria e fragilă. Dar totuși, e ceva.

Toate erau bune și frumoase, numai că anul trecut am început să am probleme de sănătate asociate cu fumatul – tuse, respirație greoaie, expectorații dese, plus niște răceli mai urâte care mi-au accentuat senzațiile de rău. M-am cam speriat și am început să mă gândesc că ar cam fi timpul să las naibii fumatul.

Așa cum am spus, aveam „experiență în câmpul muncii” vreo 23 de ani. Douăștrei de ani în mi-am chinuit plămânii cu țigări ieftine cu filtru sau fără, ori țigări cu origini dubioase, de contrabandă. 4-5 ani am „stat” numai pe Carpați și Bran fără filtru – alea erau bune, că nu risipeam nimic – prindeam mucul care ardea cu o agrafă sau un fir de iarbă și pufăiam până nu mai rămânea nimic din țigară.

Am început să fac totul treptat.

La mine nu funcționează aia cu „gata, de azi nu mai” … eu sunt mai agitat de fel, plus că pe atunci când mi se înfiripase gândul că ar trebui să mă cam las eram și al naibii de stresat. Fix de o perioadă de sevraj aveam nevoie.

Cum prin acceptarea ideii de a renunța, primul pas fusese deja făcut, a trebuit să trec și la fapte. Am început să scad tăria țigărilor. De la cele „roșii” am trecut la „light” cu 4 gudron și alte minuni care sunt într-o nenorocită de țigară. În momentul în care am simțit că și cele light mi se par tari, am schimbat pe din alea de donșoare, de 1 și subțirele. Ce bine îmi stătea, la optzeci și ceva de kile în viu pufăind din paiul ăla.

Atunci am avut puțin de suferit la buzunar, că fiind doza de nicotină prea mică, am crescut puțin consumul.

Fiind deja obișnuit cu țigările cele mai ușoare, trecerea pe țigară electronică, pot să spun că nici nu am simțit-o, ba chiar am pufăit mai puțin decât aș fi fumat în mod normal.

La alegerea aparatului, ca orice om care are acces la o fărâmă de internet… am început cu documentarea… ce marcă este mai performantă, de câți miliamperi să fie bateria, ce model să fie – tip trabuc sau … brichetă … Și fel de fel de chestii total inutile, căci dacă alegi să cumperi de la un stand, iei ce au acolo.. respectiv alegi din două-trei modele. Sincer, eu am mers „pe mâna” vânzătorului de la stand, care pe deasupra nici nu vapa, nici nu fuma. Apoi am aflat că modelul pe care l-am cumpărat chiar este bun, atât pentru începători, cât și pentru aia mai cu vechime în domeniu. Și eu, și prietena ne-am luat câte un kit Joyetech eGo AIO de 1500 mA. Am dat pe ele 135 RON fiecare… și ne-am recuperat în prima lună banii investiți. La noi se cam duceau 900 de lei pe lună pe țigări – eu un pachet pe zi, prietena un pachet la două zile – asta în cel mai fericit caz, că la o ieșire în oraș sau acasă, la un pahar de vin rupeam norma.

Aproape un an am mai trișat dimineața la cafea cu o țigară de tutun sau dacă mă mai apucau dracii cu vreun client, mai „băgam” câte una, să mă răcoresc, dar am fost mulțumit și așa, că de la peste un pachet pe zi, la un singur pachet pe săptămână era un salt mare pentru mine, culmea, fără să mă simt ciudat.

În prima jumătate de an de când am trecut la vapat, o sticluță de lichid de 10 ml ne ajungea cam 5 zile, deci pe undeva pe la 126 de lei pe lună la care se mai adăugau vreo 4-5 pachete de țigări. Acum cumpărăm separat baza de lichid, nicotina și aromele, iar amestecul de lichid îl fac acasă. O bază de 100 ml, șase sticluțe de nicotină și două arome ne ajung pentru mai mult de o lună și costul total este pe undeva pe la 150 RON plus două rezistențe pe lună, cam 22 RON.

La trecerea pe vapori am remarcat aproape imediat două efecte mari și tari: a dispărut tusea aia sâcâitoare și nu mai expectoram. După prima săptămână de pufăit am simțit că mirosul de tutun îmi provoca greață, iar țigările erau ale dracului de amare. Țigara de dimineață la cafea, uneori era un chin și se mai întâmpla să o sting pe la jumate. Sincer, nici nu știu de ce mă mai prosteam să mai fumez, că nu mai simțeam nicicum nevoia de țigară. Un alt efect simțit ăn timp, mi-a dispărut și apăsarea din piept, acum am o senzație de ușurință în respirat, ușurință pe care înainte o regăseam numai dacă mestecam o gumă foarte mentolată.

Bașca a dispărut și mirosul de bodegă din casă, chiar dacă fumam numai în bucătărie, tot se împrăștia fumul în restul casei.

Efecte negative aș zice că la început am simțit o iritație în gât, iar dacă se întâmplă să uit să mă mai las jos țigara electronică, mă încearcă o senzație de greață, dar dispare în momentul în care mă opresc din pufăit.

A, da… În primele două săptămâni când am scos de tot tutunul din… „dietă”, am tot simțit nevoia să ronțăi ceva. Orice. Numai mâncare să fie. Și tocmai ce slăbisem olecuță. Acum iar gâfâie cântarul când mă urc pe el.

Următorul pas pe care mi-l propun este scoaterea treptată a nicotinei din lichidul de vapat, pentru ca mai apoi să pot lăsa și vapatul. Chiar dacă e mai puțin nociv decât fumatul, nu înseamnă că e și un obicei sănătos.