Tundem pisica?

Dis de dimineață, pe la doișpe trecute fix, mă trezii cu o idee bine înfiptă în cap. Să tund mâța. Gata, i-am pus gând rău, nu de alta, dar la cât de flocoasă e, adun zilnic prin casă atâta păr cât să îmi mai fac un pisoi mai mic. Ca orice meșter al casei, care le știe pe toate, de ce să apelez la oameni care chiar se pricep la asta, când pot să fac eu, gratis, acasă. Deci primul pas, lecții de tuns pisoiul pe Google.

Ca norocul, am dat peste niște poze cu mâțe tunse atât de „artistic” încât mi-am schimbat gândul de-a fi hair stylist de pisici pentru o zi. Blackie a mea e iar fericită că poate să își lase rămășițe de blană peste tot: pe covor, în cana de cafea sau pe fața mea când dorm.

Săraca mâță, cum e neagră ca un miner proaspăt ieșit din șut, dacă mi-aș fi dus planurile la bun sfârșit, ar fi arătat probabil așa:

E adevărat că o pisică poate aduce aduce ușor zâmbetul pe buze, dar bietele animale din pozele selectate mai jos m-au făcut să râd de-a binelea. Sper numa că nu au rămas cu sechele după asemenea experiențe traumatizante.

Oare, săracele animale știau că au frizuri ciudate, că par toate cam bosumflate.