Așa cum spus în episodul anterior, universul de baiat de bani gata al lui Pipicaca s-a stins și a fost nevoit să pună osul la muncă. După ce și-a luat țeapă cu videochatul pentru poponari, trebuia să găsească repede altă metodă să facă bani, că de când intrase ta-su la pârnaie și mă-sa ajunsese curva cartierului, nimeni nu se mai ocupa de bietul retardat care din “de bani gata” ajunsese “gata cu banii”. Măcar ne avea …

Mai nene, s-a întors lumea cu fundu-n sus și ne-am umplut de tot de tehnologie. Acum dacă îți place de cineva, nu îi mai trimiți timid(ă) bilețele … îi dai o remorcă de like-uri pe Facebook. De sărbători nu îți mai suni persoanele dragi să le zici un “la mulți ani”, ceva, le dai un mass pe mess, iar pozele nu se mai păstrează în album foto ci pe harddisk și se șeruiesc pe Flickr, Facebook sau cocălărescul hi5 să le vadă toată lumea.

Pipicaca, retardatul plin de bani, dovada vie ca exista reincarnare fiindca nimeni nu poate fi atat de prost intr-o singura viata, s-a lovit la un moment dat de realitate. A aflat si el cat de grea e viata atunci cand tot maruntisul din buzunare nu acopera pretul unei beri. Universul lui de baiat de bani gata s-a prabusit cand tac’so, …

Aceleași chefuri stupide, aceleași încercări, de cele mai multe ori reușite, să scăpam de compania idiotului Pipicaca. Numa că uneori fie nevoia de bani, fie că se anunța vreo baută plictisitoare … ne vedeam obligați să îl mai cărăm pe ăsta dupa noi, măcar așa aveam pe seama cui să mai facem o gluma proastă. Și tot așa și la cheful de care urmează să povestesc.

“- Gata iubito? Ce-ai făcut azi? – Eh.. un căcat. – Doar atât? Păi și ce mâncăm? – Păi… ce-am făcut.” O reclamă de căcat, la un produs de și pentru căcat, care se integrează perfect în pauzele emisiunilor de căcat făcute de constipații de la televiziuni. Mai puțin la Mircea Badea, că ăsta oricum are căcat în loc de creier… la el merge o reclamă la Furazolidon.