Apr 202017
 

Am ales ca titlu de articol acest citat al lui Herbert Harold Vreeland (numai bun de pus pe Facebook) pentru că, noi, bărbații, chiar dacă ne dăm rotunzi că o pereche de blugi și un tricou sunt de ajuns să arătăm bine, mai avem nevoie și de puțin stil. Asta e, uneori farmecul personal nu este de ajuns și trebuie completat „exteriorul” cu o haină bine aleasă.

antonio-gatti-casual

Ca veșnic purtător de blugi și tricouri, mă mai „lovesc” de o ocazie unde trebuie o vestimentație adecvată, un dress-code … mai pe românește… și încep să dau din colț în colț, că doar nu poți să mergi în blugi și bocanci la o nuntă, de exemplu. Bine… să zicem că poți, că doar nu te dă nimeni afară, dar mi se pare lipsă de respect pentru evenimentul respectiv și pentru cei din jur. Continue reading »

Treci cu vederea și pe aici:

Noi 082016
 

Se știe că femeile iubesc hainele. Se zice că dacă vrei să pedepsești o femeie, cumpără-i o mulțime de haine, dar ascunde toate oglinzile din casă. Dar hai să vă spun un mare secret: și bărbații au nevoie de haine. Și nu doar în sensul de îmbrăcăminte ca acoperământ pentru corp, să nu fie chiar gol-goluț… ci haine care să și arate bine, să îl avantajeze pe cel care le poartă.

antonio-gatti

Până nu demult nu puneam mare valoare pe haine și nici nu știam să mă îmbrac. Știți conceptul ăla comunist „ia-l mai mare cu vreo două numere, că o să crești”? Ei bine, toate hainele mele erau mai mari… chiar și după ce m-am oprit din crescut. Îmi rămăsese așa de bine înfiptă ideea asta că toate hainele trebuie să fie mai mari, nu conta, că sunt blugi, jachete bărbați sau chiar tricouri, dacă nu atârnau pe mine, nu mă simțeam bine. Continue reading »

Treci cu vederea și pe aici:

Feb 112014
 

Cine și-ar dori să poarte pantaloni care scârțâie în mers, tricouri care plesnesc chiar și pe cei piperniciți sau bluze cu nasturii lipiți cu super  glue? Nimeni? Păi atunci de ce vă îngrămădiți la bazar și forfotiți printre mormanele de „chinezării” conștienți fiind că banii sunt aruncați degeaba pe haine de unică folosință care put a formol?

fabricat-in-romania

Sursa imaginii: http://denisuca.com/

De ce preferăm un produs fals care nu întotdeauna e mai ieftin și care, culmea, ne poate și îmbolnăvi? Posibil să fie rămășițe din vremuri demult apuse pe când orice era „din afară” era luat de bun și tot românul se mândrea cu chinezării cumpărate de la bișnițari.

Trăim într-o lume în care nu mai contează calitatea, doar numele de pe un abțibild strălucitor. Trist.

Pe când marile case de modă colaborează cu producătorii din România, tocmai pentru calitatea oferită, noi strâmbăm din năsuc dacă pe etichetă e scris „Fabricat în România”. Cea mai mare greșeală.

Continue reading »

Treci cu vederea și pe aici:

Noi 202013
 

La  frumoasa vârstă de douăzeci de ani, din dorința de a cunoaște toate etapele vieții, fiind la început de drum în clădirea unei cariere, am pornit așa cum e normal, de la munca de jos. Am ales să-mi încep activitatea în câmpul muncii într-o fabrică de confecții…… (*).

*Ce intoducere pompoasă! A se citi „în diagonală”: eram fără un bănuț în buzunare, plin de datorii, fără nicio perspectivă de viitor, iar singura slujbă pe care am găsit-o a fost de „croitoreasă”. Adică la un atelier de confecții căutau fete care să lucreze la mașina de cusut, dar probabil l-i s-a făcut milă de mine și m-au angajat. Așa mi-am câștigat pentru o scurtă perioadă și porecla de „Croitorașul cel viteaz”.

Dar nu mă plâng. De ce aș avea motive să mă plâng, doar era un serviciu ca oricare altul:

– aveam un program fix – în sensul că la șapte fix trebuia să începem lucrul și lucram fix până ne termina norma… care mereu era mai mare decât am fi putut face într-un program de lucru normal;

– după ce că munceam, mai primeam și bani (culmea!) – ce-i drept, mai puțin decât salariul minim pe economie, dar știam măcar că trece luna și, poate, primim bani. De altfel, acolo am văzut pe cineva că a izbucnit în plâns în ziua de salariu… și alea nu erau lacrimi de bucurie.

Destul cu pesimismul. Că erau și părți bune… nu-mi vine niciuna în minte acum, dar sunt aproape sigur că erau și d’astea. Continue reading »

Treci cu vederea și pe aici:

error: Conținut protejat prin drepturi de autor!

Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Vezi mai multe detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close