Mar 292017
 

Chiar și cerșetoria s-a modernizat de când cu tehnica asta. Cerșetorii nu mai stau cu mâna întinsă la intrarea în biserică, nici nu se mai înjosesc să se târască pe jos prefăcându-se loviți de soartă și cu picioarele bine legate la spate, doar-doar smulg un leuț și un gând de consolare de la fraierii miloși.

Cerșetorii stau acum confortabil, acasă sau de ce nu, în oraș, la o cafea, ceva, relaxați, că doar vrăjeala s-a mutat online, pe Facebook, prin grupurile de cerșit bine organizate. Păi nu? Doar mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primește pomană.

Bun, bun și ce mai cerșește tot românul pe Facebook? Păi mărunțișuri … o hăinuță pentru ăia zece copii din dotare … un telefon pentru „ăla micu’” … un dop anal. Hopa! Ceeeee???

cersetorie facebook

Treci cu vederea și pe aici:

Mai 082012
 

Așa cum spus în episodul anterior, universul de baiat de bani gata al lui Pipicaca s-a stins și a fost nevoit să pună osul la muncă. După ce și-a luat țeapă cu videochatul pentru poponari, trebuia să găsească repede altă metodă să facă bani, că de când intrase ta-su la pârnaie și mă-sa ajunsese curva cartierului, nimeni nu se mai ocupa de bietul retardat care din „de bani gata” ajunsese „gata cu banii”.

Măcar ne avea pe noi aproape, să-i amintim permanent ce „caine de rasa” fusese și ce javră a ajuns. Nu trecea zi să nu îi „indulcim” viața:

– Ce mai faci Pipicaca, trai-ți-ar mă-ta… cu tot cartierul.

Și ajunsese rău de tot, saracul. Când mai ieșeam la o băută, cu ultimii bănuți își lua o bere și dup’aia umplea sticla cu apă de la robinet, numai să mai aibă ceva lichid în față, să nu pară că stă fără să consume ceva.

Și într-o seară aruncă bomba: și-a găsit niște oameni de încredere cu care pleaca la muncă în Italia.

Și-a vândut tot ce mai avea, să plătească „binefăcătorilor” taxa de șmecher și dus a fost, să facă averi. Nici nu apucarăm să ni se facă dor de el și nici să îl uităm de-a binelea, că se și întoarse. Convocă ședință de băută generală și chemă toată gașca la o terasă. Și ca la orice ocazie de genul ăsta, ne duserăm cu setea-n gât și fără prea mulți bani prin buzunare. Că doar când venea careva „din afară” se lăsa cu gramezi de sticle golite, iar cheltuiala era „pe barba” norocosului muncitor pe meleaguri străine de țărișoara noastră saracă. Continue reading »

Treci cu vederea și pe aici:

error: Conținut protejat prin drepturi de autor!

Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Vezi mai multe detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close